Stiinta somnului

Inca de cand venim pe lume, dam dovada de un apetit imposibil de stavilit pentru somn, petrecandu-ne o treime din viata in aceasta stare. De-a lungul timpului, somnul a facut subiectul a numeroase cercetari, nici una dintre ele nereusind sa determine cu exactitate de ce avem nevoie de somn sau de ce ne petrecem atat timp din viata dormind.

Numerosi cercetatori, dar si oameni simpli s-au intrebat: “De ce avem nevoie de somn?”. Astazi, stim doar ca ne lipseste daca nu ii acordam timpul necesar. Oricat am incerca sa ii rezistam, somnul ne doboara pe toti in cele din urma. Iar partea cea mai interesanta este de fapt alternanta intre starea de somn si starea de veghe. Dormim intre 7 si 9 ore (daca suntem norocosi), ne trezim, iar dupa 15-17 ore ne este somn din nou.

Potrivit National Geographic, somnul se imparte intre somnul profund si somnul REM (somnul cu vise, caracterizat de miscarile rapide ale ochilor), cand creierul este la fel de activ ca si in starea de veghe, dar muschii voluntari sunt paralizati.

Mamiferele dorm. Pasarile dorm. Un delfin doarme cu creierul adormit doar pe jumatate pentru a ramane alert in mediul subacvatic. Pestii, reptilele si insectele, toate experimenteaza o forma de repaus. Pentru acestea, somnul are insas un pret, intrucat sa expun unei game variate de pradatori, care ar putea sa ii atace in orice moment.

Somnul este necesar insa si cu totii stim cat de mult are nevoie creierul (mai ales cel uman) de acele ore de odihna. Cum este ajutat creierul de catre somn? Cercetatorii de la Harvard, in frunte cu Robert Stickgold, au testat un numar de studenti, descoperind ca, la cei la care a predominat somnul REM, performantele sunt mai bune in domeniul activitatilor de recunoastere. Cei care au dormit profund, insa, s-au descurcat mai bine la activitatile ce implicau capacitatea de memorare.

Consolidarea memoriei este una dintre functiile cele mai importante ale somnului. Dupa cum au aratat si diversele studii efectuate in domeniu, somnul ne ajuta sa ne amintim ceea ce este important, permitandu-ne in acelasi timp sa uitam ce nu conteaza.

Sugarii isi petrec peste 50% din somn in faza REM, pentru ca aceasta valoare sa ajunga la 25% la copilul mic. Copiii care dorm mai putin prezinta un grad de obezitate ridicat iar somnolenta din timpul zilei la copiii de varsta scolara este un semn ca se apropie de pubertate.

Somnul nu mai este perceput ca o stare de inconstienta. Este mai degraba o stare dinamica in care se petrec diverse schimbari la nivelul creierului. La adolescenti, doar 1 din 5 dorm toate cele 9 ore necesare. Elevii de liceu cu rezultate mai bune dorm mai multe ore pe noapte decat cei cu rezultate mai putin bune, intarind astfel ipoteza necesitatii somnului.

Cat despre varstnici, acestora li se face somn mai devreme, insa se trezesc mai devreme decat adultii tineri, necesitand mai putin somn pentru a fi alerti in timpul zilei. Insomnia afecteaza peste 1/2 din cei peste 60 de ani iar cei care nu sunt afectati de insomnie prezinta o stare de sanatate mai buna, atat fizic cat si psihic.