De ce sughiţăm?

Sughiţul este o contracţie a diafragmei, membrana musculară a pieptului care are un rol esenţial în respiraţie. Inhalarea contractă diafragma iar expirarea o relaxează. Sughiţurile sunt spasmodice, involuntare şi de obicei deranjante. Un stomac plin poate irita diafragma şi crea un set întreg de sughiţuri. Exerciţiile ţi stresul pot fi de asemenea o cauză. Mult mai frecvent, reflexul nu are o cauză aparentă. O ipoteză sugerează că poate fi o reminiscenţă a reflexului primitiv de supt. Pe lângă cauza învaluită în mister, se învârt şi soluţiile de superstiţii caraghioase legate de sughiţ. Să mănânci zahăr, să bei apă, să-ţi ţii respiraţia, sau chiar să sperii o persoană care sughiţă, sau să-i spui o veste şocantă, fie şi minciună.

Cauzele sughiţului:Se disting trei cauze principale ale sughiţului:

1.Cauze locale organice care acţionează reflex asupra centrilor sughiţului:
-distensia stomacului prin ingurgitarea rapidă, masivă (mese abundente), aerogastrie.
-ingestie de alimente picante, condimentate,consum de lichide gazoase, reci sau fierbinţi; 
- gastrite, perforaţie gastrică,ulcer duodenal, hernie diafragmatică, hernie hiatală; 
-pancreatită, neoplasm pancreatic; 
-afecţiuni intestinale (enterite, colite, parazitoze intestinale, ocluzie intestinală);
-afecţiuni ale colecistului;-apendicită acută sau cronică;-litiază renală, infecţii urinare;
-afecţiuni ginecologice şi sarcină; 
-peritonite, abcese subfrenice; pneumonii de lob inferior, pleurezii, cancer pulmonar;   
-pericardite uscate sau cu lichid; infarct miocardic posterior sau inferior; 
-tumori mediastinale, esofagiene, diverticuli esofagieni, esofagite; emoţii; 

2. Condiţii patologice generale, toxice, infecţioase, ce acţionează asupra sughiţului pe cale umorală-sangvină (uremie în insuficienţă renală, insuficienţa hepatică gravă cu fenomene toxice, acidoacidoza diabetică, gută, spasmofilie, alcoolismul acut).

3. Condiţii neuropatologice acţionând direct asupra centrilor nervoşi superiori: encefalie, hidrocefalie, hipertensiune intracraniană, tumori cerebrale, epilepsii, sifilis, afecţiuni psihiatrice.

Uneori nu se poate depista o cauză a sughiţului. Atunci putem vorbi de sughiţ nevrotic sau psihogen.

Tratamentul vizează în primul rând cauza. Chiar dacă aceasta nu se descoperă imediat trebuie făcut un tratament simptomatic, pentru că sughiţul pe lângă faptul că este neplacut, jenant, incomod, poate deveni o cauză de prabuşire a organismului prin nealimentare, nesomn, nelinişte, suferinţă.