
Astfel de dispozitive pot lua decizii mult mai complexe si pot indeplini mai multe sarcini simultan decat computerele conventionale.
„Noi construim computere in acelasi fel in care natura construieste creierul”, a declarat Wei Lu, cercetator si inginer IT la Universitatea din Michigan.
Microcipurile se bazeza, de obicei, pe tranzistori, iar acestia sunt in esenta intrerupatoare care se inchid si se deschid ca sa reprezinte sistemul binar 0 si 1. Noile dispozitive se bazeaza pe „memzistori”, elemente care inregistreaza amintiri ale trecutului lor. Cand se inchide voltajul dispozitivelor, memzistorii isi amintesc cat le-a fost aplicat inainte si pentru cat timp.
Memzistorii functioneaza asemanator cu sinapsele care conecteaza neuronii intre ei. Unul dintre cele mai sofisticate computere din lume, Dawn, de la Lawrence Livermore National Laboratory, poate simula 1 milion de neuroni si 10 trilioane de sinapse, depasind capacitatea creierului unei pisici. Dar aceasta este o masinarie care consuma milioane de watti, are peste 140.000 de unitati centrale si se misca de 100 pana la 1000 de ori mai incet decat creierul pisicii.
Un computer conventional are elementele pentru logica si memorie localizate in alte parti ale circuitului si fiecare element este legat doar la cativa vecini ai acestuia. Ca rezultat, computerele conventionale lucreaza intr-o varianta liniara, linie cu linie, si de aceea sunt excelente pentru a indepini sarcini relativ simple cu variabile limitate.
Un creier poate indeplini insa mai multe operatiuni simultan sau in paralel, fapt care ne permite sa recunoastem pe loc un chip. Unui supercomputer i-ar lua prea mult si ar consuma prea multa energie incercad acelasi lucru.
Lu are memzistorii pentru a lega circuite conventionale impreuna pentru a imita creierul. Sistemul sau conecteaza doua circuite electronice cu un memristor, imitand doi neuroni si o sinapsa, este capabil sa memoreze si sa invete. El se bazeaza pe principiul conform caruia legatura dintre doi neuroni devine mai puternica daca acestia sunt stimulati in relatie unul cu celalalt. Se considera ca acest principiu sta la baza memorarii si invatarii in cazul mamiferelor.
Oamenii de stiinta doresc sa dezvolte un creier electric la fel de inteligent ca al pisicii care sa poata sa decida singur, spre exemplu, care este cel mai scurt drum de la usa la canapea intr-o casa plina de mobila cand pozitia canapelei este schimbata din cand in cand.
Lu spune ca astfel de computere pot fi folosite de catre Departamentul Apararii. Ele pot fi montate pe arme sau vehicule si pot lua decizii direct fara sa mai transmita imagini inapoi la cei care le controleaza pentru a primi apoi comenzi.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu