Coada soricelului

Descrierea speciei. Este o planta erbacee, vivace, stolonifera, care creste prin locuri cultivate si necultivate, inalta pana la 80cm, avand doua feluri de tulpini aeriene, unele mai groase florifere, foliate, ramificate la partea superioara si terminandu-se cu capitule formate din flori mici si altele sterile purtand numai frunze. Frunzele sunt alterne, penat-sectate, mai mult sau mai putin paroase si cu miros slab aromat si gust amar astringent. Florile sunt grupate in capitule ovoide reunite la randul lor in corimb la extremitatea tulpinii. Fiecare capitul contine 5-6 flori marginale pentamere, ligulate, tridintate de culoare alba, uneori roza pana la rosie si flori interioare regulate tubuloase cu 5 stamine (sunt mai numeroase); fructul este o achena. Infloreste din luna iunie pana in septembrie.
Coada soricelului este una din plantele medicinale folosite inca din antichitate pe scara larga. Desi domneste parerea ca numele stiintific al acestul gen de planta ar aminti pe cel al eroului legendar al razboiului troian Achille, totusi se pare dupa cum a sustinut Plinius, ca este vorba de un medic Achille care a descoperit cel dintai proprietatile medicinale ale speciei, adica de a grabi cicatrizarea ranilor.
Produsul vegetal folosit: Atat partile aeriene (Herba Millefolii) cat si florile (Flores Millefolii) constituie partile de planta utilizate in terapeutica; ele se recolteaza in timpul inflorii si se usuca in straturi subtiri in locuri aerisite, in special in poduri acoperite cu tabla.
Principii active: ulei volatil de culoare albastra, bogat in azulene (si in special in chamazulena), proazulene(M1, M2 si C, achilina) taninuri, flavonozide, colina si unele substante, inca neidentificate, inzestrate cu actiune antibiotica.
Actiune farmacologica. Proprietatile majore ale produsului si anume stomahice, astringente, antiinflamatorii, calmante si usor antiseptice si tonic-amare se datoreaza uleiului volatil si proazulenelor.
Intrebuintari. Intern: infuzie 2-5% (200-300 ml pe zi) se administreaza in diferitele afectiuni ale stomacului, in enterocolite si gastrite si anorexii; infuzia 10% usureaza eliminarea viermilor intestinali; se bea dimineata pe stomacul gol.
Extern: infuzie 10%, sub forma de bai sau comprese, se foloseste ca antiinflamator, dezinfectant si calmant in arsuri, plagi purulente, hemoragii etc.
Intra in compozitia ceaiurilor: gastric, contra colicilor, hepatic.